Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat la data de 8 aprilie 2019 asupra recursului în interesul legii promovat de colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia nr. 13/2019.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii stabilind, în interpretarea art. 492 din Codul civil din 1864, a art. 579 alin. (1) şi a art. 577 alin. (2) din Codul civil, a art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, că lipsa autorizaţiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor constituie impedimente pentru recunoaşterea pe cale judiciară, în cadrul acţiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcţii realizate de către proprietarul terenului, cu materialele proprii.
Decizia va deveni obligatorie abia de la data publicării în Monitorul Oficial, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de Procedură Civilă.
